Definita cuvantului vocativ
VOCATÍV s. n. caz al declinării care exprimă o chemare, o invocare adresată cuiva. (< lat. vocativus, fr. vocatif)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu vocativ
CONSECUTÍV, -Ă adj. Care urmează neîntrerupt, la rând, succesiv. ◊ Propoziție consecutivă (și s.f.) = propoziție circumstanțială care exprimă urmarea, rezultatul unei acțiuni sau calități arătate în propoziția regentă; conjuncție consecutivă = conjuncție care introduce o propoziție consecutivă. [Cf. fr. consécutif, it. consecutivo]. Vezi definitia »
COMPETITÍV, -Ă adj. 1. Susceptibil de a suporta concurența; competițional. 2. În care concurența este posibilă. [< fr. compétitif]. Vezi definitia »
SUGESTÍV, -Ă, sugestivi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care are puterea sau calitatea de a deștepta sugestii, care inspiră sau stârnește anumite reprezentări sau idei; care sugerează. – Din fr. suggestif. Vezi definitia »
NAÍV, -Ă I. adj. (și adv., s. m. f.) 1. natural, candid, ingenuu; sincer, neprefăcut. 2. fără experiență, credul, inocent. ♦ artă ~ă = artă cu trăsături artizanale și populare, caracterizată prin enumerarea și descrierea minuțioasă, intuitivă, a lucrurilor, ființelor etc. 3. (peior.) simplist, prostuț; copilăresc. II. s. m. pl. pictori care ignorează perspectiva, legile proporțiilor și ale compoziției etc. (< fr. naïf) Vezi definitia »
APROBATÍV, -Ă, aprobativi, -e, adj. Care conține sau exprimă o aprobare. – Fr. approbatif (lat. lit. approbativus). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z