Definita cuvantului vocație
VOCÁȚIE s. f. 1. aptitudine, înclinare specială pentru o anumită artă, știință sau profesiune; predispoziție, chemare. 2. (jur.) ~ succesorală = drept al cuiva de a veni la o succesiune ca rudă sau ca soț supraviețuitor. (< fr. vocation, lat. vocatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu vocație
FLUOROMETRÍE s. f. fluorimetrie. (< fr. fluoromètre) Vezi definitia »
ELECTROFIZIOLOGÍE s.f. Ramură a fiziologiei care studiază manifestările biocurenților ce însoțesc procesele fiziologice. [Gen. -iei. / < fr. électrophysiologie]. Vezi definitia »
STUPIZÉNIE, stupizenii, s.f. Stupiditate (2). Vezi definitia »
SEROLOGÍE s.f. Capitol al imunologiei care studiază proprietățile serului din sânge. [Gen. -iei. / < fr. sérologie]. Vezi definitia »
DISCRINÍE s.f. (Med.) Dizendocrinie. [Gen. -iei. / < fr. discrinie]. Vezi definitia »