DERANJÁ vb. I. 1. tr. A răvăși, a pune în neorânduială, în dezordine, a învălmăși. 2. refl. (Fam.) A-și strica stomacul; (spec.) a avea diaree. 3. tr. A tulbura, a stingheri, a incomoda (pe cineva). 4. refl. A se osteni pentru cineva. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jind. / < fr. déranger]. Vezi definitia »

ANGAJÁ vb. I. 1. tr. A contracta un angajament. ♦ A închiria ceva. 2. refl. A se obliga la ceva, a-și lua un angajament. 3. tr. A atrage după sine o obligație, o răspundere. ♦ A antrena într-o acțiune. ♦ A începe, a porni (o discuție, o activitate etc.). 4. refl. A apuca pe un anumit drum. ♦ (Despre avioane) A intra (fără voia pilotului) într-o poziție nedorită, provocată de pierderea sau de excesul de viteză, de o comandă greșită etc. ♦ A pune pucul sau mingea în joc (la hochei și la baschet). [P.i. 3 -jează, 4 -jăm, ger. -jând. / < fr. engager, cf. en gage – în gaj]. Vezi definitia »

DEVIZAJÁ vb. tr. a fixa, a privi insistent pe cineva. (< fr. dévisager) Vezi definitia »

degajá¹ (a ~) (a elibera, a îndepărta) vb., ind. prez. 3 degajeáză, 1 pl. degajắm; conj. prez. 3 să degajéze; ger. degajấnd Vezi definitia »

REANGAJÁ vb. I. tr., refl. A (se) angaja din nou. ♦ refl. (În vechea armată) A se angaja în cadrele active ale armatei după terminarea stagiului obligatoriu. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / cf. fr. rengager]. Vezi definitia »