PORTÁNȚĂ s. f. componentă a forței aerodinamice, perpendiculară pe direcția vitezei unui corp în mișcare, care acționează asupra acestuia, asigurând sustentația; forță portantă; (p. ext.) cea mai mare sarcină pe care o poate suporta un teren, un sistem tehnic etc. (< fr. portance) Vezi definitia »

CABRIOLÉTĂ s. f. trăsură ușoară, cu două roți; șaretă. (< fr. cabriolet) Vezi definitia »

OLECÚȚĂ adv. Diminutiv al lui oleacă; puțin de tot, olecuțică, olecușoară. – Oleacă + suf. -uță. Vezi definitia »

pieritúră, pieritúri, s.f. (reg.) 1. om sau animal slab, lipsit de energie și de vigoare; căzătură, mortăciune. 2. semănătură cu plante rare, pipernicite. 3. cânepă măruntă, crescută pe marginea cânepistii. 4. iarbă rară și mică. 5. loc dintr-o porumbiște în care n-a răsărit porumbul semănat. 6. teren sărac, neroditor. 7. pericol, primejdie de moarte. 8. necaz, supărare; greutate, dificultate mare. Vezi definitia »

CAZÁCĂ s. f. bluză lungă până peste talie, cu mâneci lungi și încheiată la gât. (< fr. casaque) Vezi definitia »