ATÓMIC, -Ă, atomici, -e, adj. Care ține de atomi; specific atomilor. ◊ Energie atomică = energie nucleară, v. nuclear. Armă (sau bombă) atomică = instrument de luptă a cărui putere e bazată pe energie nucleară. – Fr. atomique. Vezi definitia »

BIOACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la bioacustică. II. s. f. ramură a biofizicii care studiază sunetele emise de animale în diverse împrejurări. (< germ. Bioaqustik, engl. bioacustics) Vezi definitia »

HISTOCHÍMIC, -Ă adj. Referitor la histochimie. [< fr. histochimique]. Vezi definitia »

FÁLIC, -Ă adj. Referitor la cultul falusului. [< fr. phallique]. Vezi definitia »

IC, icuri, s. n. (Reg.) Pană de despicat lemne. – Din magh. ík (lit. ék). Vezi definitia »