CÚMEN s. n. amestec de hidrocarburi benzenice în uleiul gudroanelor cărbunilor de pământ și în anumite fracțiuni din petrol. (< fr. cumène) Vezi definitia »

GLICOGÉN s.n. Substanță organică având compoziția amidonului, care se găsește în ficat. [< fr. glycogène, cf. gr. glykys – dulce, gennan – a produce]. Vezi definitia »

CACOGÉN, -Ă adj. (Bot.; despre un organ) Care prezintă o structură genetică nefavorabilă. [< fr. cacogène]. Vezi definitia »

YATRÉN s.n. (Med.) Compus de iodo-oxichinolină și acid sulfonic cu rol biostimulator. (sil. -tren) Vezi definitia »

STẤNGEN s. m. v. stânjen. Vezi definitia »