HELIOGRÁF, heliografe, s. n. Nume dat mai multor aparate, servind la: a) reproducerea, prin copiere, a desenelor executate pe hârtie de calc cu ajutorul unei hârtii speciale impregnate cu o soluție sensibilă la lumină, developarea făcându-se cu vapori de amoniac; b) transmiterea semnalelor luminoase prin dirijarea, cu ajutorul unei oglinzi, a reflectării razelor solare; c) măsurarea puterii calorice a Soarelui și înregistrarea perioadelor din zi cu timp însorit; d) fotografierea Soarelui. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliographe. Vezi definitia »

STEREOAUTOGRÁF s.n. Aparat pentru trasarea automată a curbelor de nivel și a liniilor de planimetrie după stereograme. [< Pron. -re-o-a-u-, / cf. fr. stéréoautographe]. Vezi definitia »

SPIROGRÁF, spirografe, s. n. Aparat care înregistrează mișcările respiratorii și efectuează măsurarea cantitativă a oxigenului inspirat și a bioxidului de carbon expirat. – Din fr. spirographe. Vezi definitia »

GASTROGRÁF s. n. instrument pentru înregistrarea grafică a contracțiilor stomacului. (< fr. gastrographe) Vezi definitia »

ELECTROENCEFALOGRÁF, electroencefalografe, s. n. Aparat folosit în electroencefalografie. [Pr.: -tro-en-] – Din fr. électro-encéphalograph. Vezi definitia »