TICSÍ, ticsesc, vb. IV. 1. Tranz. A umple până la refuz un spațiu (îngrămădind, înghesuind ceva); a înțesa; p. ext. a îmbâcsi. 2. Tranz. și refl. (Înv.) A (se) înghesui. [Var.: (reg.) tecsuí vb. IV] – Et. nec. Vezi definitia »

FANDOSÍ, fandosesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A avea o comportare afectată, plină de mofturi, de pretenții; a se fasoli, a se izmeni. – Din ngr. fandázome (aor. fandásu). Vezi definitia »

POPOSÍ, poposesc, vb. IV. Intranz. 1. A se opri undeva pentru a se odihni (puțin) în cursul unei plimbări, al unei călătorii, al unui marș; p. gener. a se opri. ♦ Spec. A rămâne undeva peste noapte. 2. (Rar) A se odihni. – Din popas. Vezi definitia »

tîrnosí (-sésc, -ít), vb. – 1. A sfinți o biserică. – 2. A se lua de păr, a se părui. Sb., cr. tronosati, din gr. θρόνος „tron” (Miklosich, Fremdw., 133; Cihac, II, 413), cf. mgr. θρονιάζω (Philippide, Principii, 141). Sensul al doilea este rezultatul unei confuzii cu tîrnui (după Bogrea, Dacor., IV, 850, din rus. trimositĭ). – Der. tîrnosanie, s. f. (sfințire); tîrnoseală, s. f. (sfințire; Olt., ceară care rămîne după sfințirea unei biserici și care se păstrează de obicei). Vezi definitia »

mătăsí, mătăsésc, vb. IV (reg.) 1. a coase, a broda cu mătase. 2. a da porumbului mătasea. Vezi definitia »