Definita cuvantului ftori
ftóri- adj. – Al doilea. – Var. vtori. Sl. vŭtoryi. Sec. XVII, înv. Se folosea numai în compunere cu anumite nume de funcții sau meserii, pentru a indica ucenicul, calfa. Nu a avut decît circulație pur administrativă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ftori
rămigúri s.f. pl. (reg.) rămurele mărunte și uscate, căzute din pomi. Vezi definitia »
RĂZMERÍ, răzmeresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A alunga, a îndepărta. – Cf. răzmeriță. Vezi definitia »
plefturí, plefturésc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a da cu pleftura. 2. (fig.) a ocărî. Vezi definitia »
MICROHÉNRI, microhenri, s. m. (Fiz.) A milioana parte dintr-un henri. – Scris și microhenry / din fr., engl. microhenry. Vezi definitia »
GRI adv. inv., s. n. (de) Culoare cenușie. -Din fr. Gris Vezi definitia »