Definita cuvantului furt
furt (fúrturi), s. n. – Hoție, infracțiune. – Mr. furtu. Lat. fŭrtum (Pușcariu 685; Candrea-Dens., 691; REW 3606; cf. DAR), cf. it., port. furto, prov., cat. furt, sp. hurto. În rom. nu este atestat uzul său popular, decît prin intermediul der. său furtișag, s. n. (hoție, furt), folosit din sec. XVI. Cf. Densusianu, Rom., XXXIII, 279.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu furt
FONOCONFÓRT s.n. Ansamblu de condiții care fac o locuință comodă, plăcută din punctul de vedere al izolării fonice. [Cf. engl. phonoconfort]. Vezi definitia »
PORT- Element prim de compunere savantă având semnificația „poartă”, „ține”. [< fr. porte- < porter – a purta]. Vezi definitia »
PORT2 s. n. 1. loc amenajat la malul unei ape, care permite staționarea navelor și asigură traficul de mărfuri și de pasageri, executarea reparațiilor etc. 2. oraș situat lângă un port2 (1). (< fr. port, lat. portus) Vezi definitia »
Mancurt s.m. cel care a uitat ororile dictaturii, memoria, și-a uitat etnia. (p. ext.) persoană înrobită total și îndobitociă. (<rus. mankurt) Vezi definitia »
RESÓRT2 s.n. 1. Arc de mașină, de ceas etc. 2. (Fig.) Sursă de energie fizică sau morală; suport moral. [Pl. -turi. / < fr. ressort, germ. Resort]. Vezi definitia »