Definita cuvantului furtun
furtún (furtúnuri), s. n. – Tub flexibil pentru udat. – Var. (înv.) hurtum, hortum. Mr. fortumă. Tc. hortum (Scriban, Arhiva, 1912). Apare în sec. XVIII (Cantemir), cu sensul de „trompă de elefant”. Cf. bg. ortuma.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu furtun
CĂPCĂÚN, căpcăuni, s. m. Ființă fabuloasă din mitologia populară românească, închipuită cu trup de om și cu cap de câine, uneori cu două capete și cu două guri, despre care se spune că mânca oameni. ♦ Epitet dat unui om rău, crud, sălbatic. Cap1 + câine (după ngr. kinokefalos). Vezi definitia »
CĂTÚN, cătune, s. n. 1. Grup de așezări țărănești care nu constituie o unitate administrativă, cu un număr de locuitori mai mic decât al unui sat. 2. (Reg.) Pădurice, hățiș, desiș. [Pl. și: cătunuri] – Cf. alb., scr. katun. Vezi definitia »
un fenomen specific internetului care consta in primirea de reclame virtuale in casutele electronice ale utilizatorilor Vezi definitia »
BEHISTUN, oraș antic în N Iranului, în masivul Zagros din prov. Luristan. Celebru prin reliefurile săpate în stîncă din ordinul regelui persan Darius I (516 î. Hr.), care glorificau victoria asupra uzurpatorului Guamatā. Sculpturile sînt însoțite de inscripții cuneiforme în trei lb.: persană, babiloneană și elamită. Vezi definitia »
BRUN, -Ă adj., s.n. Cafeniu-închis. // adj., s.m. și f. (Om) cu părul negru, cu ten negricios; brunet, oacheș. [< it. bruno, fr. brun]. Vezi definitia »