Definita cuvantului fuște
fúște (-e), 1. (Înv.) Bîtă, par, prăjină. – 2. (Înv.) Suliță, lance. – Var. fuștiu. Mr. fuște, megl. fușt. Lat. fustis (Pușcariu 690; Candrea-Dens., 704; DAR), cf. it. fusto, fr. fût. Cf. și fuscel. – Der. fuștaș (var. fustaș), s. m. (sulițaș, soldat de infanterie, înarmat cu spadă și lance, care slujea la Sfat și la Palat; proveneau din anumite locuri obligați să îndeplinească acest serviciu și slujeau timp de o lună).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu fuște
SUAVITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este suav; delicatețe, finețe, gingășie. (< fr. suavité) Vezi definitia »
TACITURNITÁTE s.f. Calitatea de a fi taciturn, de a tăcea. [Cf. fr. taciturnité]. Vezi definitia »
ADITIVITÁTE s. f. Proprietate a unei mărimi, a unei constante, a unei funcții etc. de a fi aditivă (1). – Aditiv + suf. -itate. Vezi definitia »
UTILITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este util(izabil). ◊ folos, serviciu pe care îl (poate) aduce cineva sau ceva. (< fr. utilité, lat. utilitas) Vezi definitia »
AUTORITÁTE, autorități, s. f. 1. Drept, putere, împuternicire de a comanda, de a da dispoziții sau de a impune cuiva ascultare. 2. Organ al puterii de stat competent să ia măsuri și să emită dispoziții cu caracter obligatoriu. ♦ Reprezentant al unui asemenea organ al puterii de stat. 3. Prestigiu de care se bucură cineva sau ceva. ♦ Persoană care se impune prin cunoștințele sale, prin prestigiul său. [Pr.: a-u-] – Din fr. autorité, lat. au[c]toritas, -atis. Vezi definitia »