hîrtóp (hârtoápe), s. n. – 1. Peșteră. – 2. Rîpă, groapă. – 3. Adîncitură; groapă pe un drum. – Var. hîrtoapă, vîrtop, vîrtoapă, hotrop, hotroapă. Mr. vîrtoapi. Sl. vrŭtŭpŭ (Cihac, II, 450; DAR), cf. bg. vărtop, sb., cr., slov., ceh. vertep. Vezi definitia »

VIBROSCÓP s.n. (Fiz.) Instrument pentru măsurarea amplitudinii, frecvenței și a fazei vibrațiilor. [< fr. vibroscope]. Vezi definitia »

CHERATOSCÓP, cheratoscoape, s. n. (Med.) Astigmometru. – Din fr. kératoscope. Vezi definitia »

hop interj. – Exprimă efortul de a sări sau de a ridica o greutate; servește ca îndemn în aceste împrejurări. – Var. hopa(i). Mr. hop. Creație expresivă, cf. alb. hop, germ. hopsen, engl. to hop, tc. hoppaha (după Graur, GS, VI, 330, tc. este etimon al rom. hop așa). – Der. hop, s. n. (salt, săritură; obstacol, groapă; dificultate, neplăcere); hopăi, vb. (a sări, a țopăi); hopină, s. f. (denivelare, groapă); hopuros, adj. (plin de gropi). – Cf. țop. Vezi definitia »

STROBOSCÓP s. n. aparat optic folosit în stroboscopie. (< fr. stroboscope, germ. Stroboskop) Vezi definitia »