EUPATRÍD, eupatrizi, s. m. Membru al aristocrației gentilice în Atica. [Pr.: e-u-] – Din fr. eupatrides. Vezi definitia »

HIDROCLORÍD s. n. Complex chimic compus dintr-o bază organică (un alcaloid) în combinație cu acid clorhidric (HCl). [Sin.: clorhidrat] (din pref. hidro- + germ. Chlorid = clorură [din clor + suf. -id]) [MW] Vezi definitia »

SUPRAFLUÍD, -Ă adj. (despre heliu) în stare de suprafluiditate. (după fr. surfluide) Vezi definitia »

AFÍD, afide, s. n. (La pl.) Subordin de insecte homoptere, cuprinzând păduchii de plante mici, cu forme aripate și nearipate (Aphidinea); (și la sg.) insectă care face parte din acest subordin. – Din fr. affide. Vezi definitia »

AVÍD, -Ă, avizi, -de, adj. Stăpânit de dorințe puternice, cuprins de interes, de pasiune (pentru lucruri folositoare). ♦ (Peior.) Cuprins de poftă necumpătată, de lăcomie; lacom. – Din fr. avide, lat. avidus. Vezi definitia »