PLEÁȘCĂ s. f. 1. Câștig neașteptat (de obicei nemeritat) obținut fără muncă; chilipir. ◊ Loc. adv. De (sau pe) pleașcă = de pomană, fără bani. 2. (Înv.) Pradă (de război), jaf, captură; rechiziție. – Din bg., scr. pljačka. Vezi definitia »

TORCĂTÚRĂ, torcături, s. f. Fel de a toarce. – Din torc (prez. ind. al lui toarce) + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »

ESTRÁDĂ, estrade, s. f. 1. Platformă (demontabilă) de dimensiuni mici, adesea improvizată, într-o sală sau în aer liber, pe care se desfășoară reprezentații artistice. ◊ Loc. adj. De estradă = (despre muzică, concerte, spectacole) distractiv, ușor și variat; (despre teatre) care dă spectacole cu program distractiv, ușor și variat. ♦ Platformă ridicată față de nivelul unei săli, pe care este așezată masa prezidiului, catedra etc. 2. Gen muzical ușor, distractiv, cuprinzând mici piese vocale și instrumentale cu caracter dansant. – Din fr. estrade. Vezi definitia »

TUMÓRĂ s. f. v. tumoare. Vezi definitia »

MIOGLOBÍNĂ s.f. (Med.) Pigment de culoare roșie care se găsește în fibrele musculare și care dă culoare mușchiului; hemoglobină musculară. [Pron. mi-o-. / < fr. myoglobine]. Vezi definitia »