Definita cuvantului ghindură
ghíndură (ghínduri), s. f. – Ganglion, umflătură. – Mr., megl. gl’indură. Lat. glandŭla (Pușcariu 715; Candrea-Dens., 742; REW 3777; DAR), cf. alb. gjëndërë (Pușcariu, Lr., 266). – Der. ghinduros, adj. (umflat, cu ganglioni), pe care Pușcariu 717 și Candrea-Dens., 743 îl derivă direct din lat. glandŭlŏsus. – Din rom. provine sb. glindura (Candrea, Elementele, 408).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ghindură
secărúică s.f. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »
HELOFÍTĂ adj., s.f. (Plantă) care trăiește cu partea inferioară în apă sau în nămol. [< fr. hélophyte]. Vezi definitia »
MILÉZIMĂ s. f. v. milesim. Vezi definitia »
chínă s. f. – Coajă de chinchină. Fr. quina. Cuv. vechi (lipsește din DAR), însă a circulat în sec. XIX; cf. I. Văcărescu: de ce la doctori nu găsim vină, cînd ne omoară cu iod sau chină? – Der. chinchină, s. f., din fr. quinquina; chinină, s. f., din fr. quinine. Vezi definitia »
PREÁTCĂ s. f. v. pretcă. Vezi definitia »