Definita cuvantului gilălui
gilăluí (-uésc, gilăluít), vb. – A urî, a dușmăni. Mag. gyülölni (DAR). Sec. XVI, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gilălui
libăz(u)í, libăz(ui)ésc, vb. IV (reg.) a certa, a mustra. Vezi definitia »
slimuí2, slimuiésc, vb. IV (reg.) a (se) umple de slin. Vezi definitia »
SĂCÚI, săcuie, s. n. (Reg.) Săculeț care se poartă atârnat de gât; trăistuță. ♦ Săculeț în care se pun la stors fagurii sau cașul. – Probabil lat. *sacculeus (< sacculus). Vezi definitia »
zemuí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. zemuiéște, imperf. zemuiá conj. prez. 3 să zemuiáscă Vezi definitia »
brấnca-úrsului (plantă) s. f. art., g.-d. art. brấncii-úrsului Vezi definitia »