Definita cuvantului gint
gint (gínturi), s. n. – (Înv.) Rasă, neam, națiune. – Mr. g’intă. Lat. gens (Pușcariu 722; Candrea-Dens., 747; REW 3735; DAR), cf. it., sp. gente, fr. gent. Este dublet al lui gintă, s. f. (rasă), latinism din sec. XIX, astăzi puțin folosit.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gint
CIRCULÁNT, -Ă, circulanți, -te, adj. Care circulă; pus, aflat în circulație. ◊ Capital circulant = parte a capitalului productiv (materii prime și auxiliare, combustibil etc.) a cărei valoare se transmite în întregime asupra mărfurilor produse (în decursul fiecărui proces de producție). – Din fr. circulant. Vezi definitia »
FONT (< fr.) s. n. Totalitatea informațiilor privind înălțimea, lățimea, corpul, apropierea etc. unui set de caractere aflate într-un fișier de disc, în memoria sau într-un dispozitiv (cartuș) atașat imprimantei (f. Times Roman, f. Wingdings etc.) Vezi definitia »
PERIODIZÁNT, -Ă, periodizanți, -te, adj. (Rar; despre stil) Caracterizat prin perioade (7). [Pr.: -ri-o-] – Din perioadă. Vezi definitia »
PERGAMÉNT s.n. 1. Piele preparată special pentru a se putea scrie pe ea. 2. Document vechi scris pe o piele de acest fel. 3. Hârtie translucidă rezistentă și impermeabilă, folosită mai ales la împachetare. [Pl. -te, -turi. / < germ. Pergament, cf. lat. pergamenta < Pergam – vechi oraș în Asia Mică]. Vezi definitia »
PUNT s.n. v. punct. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z