Definita cuvantului gir
gir (gíruri), s. n. – 1. Semnătură pe o cambie prin care proprietarul ei dispune plata sumei prevăzute. – 2. Mijloc, act prin care cineva garantează pentru acțiunile, cinstea etc. cuiva. It. giro (sec. XIX). – Der. gira, vb. (a-și da girul); girant, s. m. (persoană care girează); giratar, s. m. (persoană în favoarea căreia este girată o cambie); giratoriu, adj., din it. giratorio, fr. giratoire.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gir
VATÍR s.n. Pânză vatir = pânză foarte apretată, folosită pentru întărituri la hainele bărbătești. [< germ. Wattier(leinen)]. Vezi definitia »
BIR, biruri, s. n. (Înv. și arh.) 1. Dare, impozit. ◊ (Astăzi în expr.) A da bir cu fugiții = a dispărea, a fugi dintr-un loc. 2. Tribut. – Magh. bér. Vezi definitia »
BATÍR s.n. Fir de bumbac răsucit ușor, întrebuințat la însăilat. [< fr. bâtir]. Vezi definitia »
PORFÍR, porfire, s. n. Rocă vulcanică dură, formată din cristale mari de feldspat, cuarț etc. înglobate într-o masă de feldspat măruntă sau sticloasă. [Var.: (reg.) porfíră s. f.] – Din ngr. porfirítis, fr. porphyre. Vezi definitia »
PIR- v. piro-. Vezi definitia »