Definita cuvantului gol
gol (goálă), adj. – 1. Dezbrăcat. – 2. Deșert, lipsă de conținut. – 3. Autentic, exact. – Mr., megl. gol. Sl. (bg., sb., cr., slov.) golŭ (Miklosich, Lexicon, 135; Cihac, II, 123; Conev, 90; DAR). – Der. golan, s. m. (derbedeu), cu suf. -an (der. din sb. golem propusă de Graur, Rom., LIII, 384, nu pare posibilă); golancă, s. f. (fată sau femeie neserioasă); golăneț, adj. (îmbrăcat sărăcăcios); golaș, adj. (gol, despuiat, fără îmbrăcăminte sau înveliș de protecție), cf. sb. golac; golănime, s. f. (sărăcie; mulțime de golani); goli, vb. (a dezbrăca, a despuia, a descoperi, a da la o parte; a goli; înv., a prăda, a jefui, a fura), cf. sb. goliti; goliciune, s. f. (starea omului gol; mizerie, sărăcie); golătate, s. f. (înv., goliciune); golime, s. f. (gol, lipsit de conținut); desgoli, vb. (a dezbrăca, a despuia), rezultat din încrucișarea cu desveli.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gol
DINITROFENÓL s. m. pudră galbenă cristalină, asemănătoare cu acidul picric, pentru activarea metabolismului bazal. (< fr. dinitrophénol) Vezi definitia »
ALAKOL, lac în Kazahstan (C.S.I.), la E de L. Balhaș, la 340 m alt.; 2.650 km2. Ad. max.: 54 m. Pescuit. Vezi definitia »
CONTRÓL, controale, s. n. 1. Analiză permanentă sau periodică a unei activități, a unei situații etc. pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire. ◊ Lucrare de control = lucrare scrisă prin care se verifică periodic cunoștințele elevilor sau ale studenților. Cifră de control = exponent care indică limitele cantitative ale producției. Punct de control = loc fix (la marginea unui oraș, a țării etc.) unde organele autorității supraveghează îndeplinirea formalităților legale de către cei care trec. Control obștesc = formă de control social, specifică țărilor socialiste, care se exercită de către masele largi de oameni ai muncii și de reprezentanții organizațiilor de masă și obștești. ♦ Supraveghere continuă (morală sau materială); stăpânire, dominație. ♦ Putere de dirijare a propriilor sale gesturi și mișcări. 2. Instituție sau grup de persoane care supraveghează anumite activități. 3. (La pl.) Registru de evidență a personalului (și animalelor) unei unități militare. – Din fr. contrôle. Vezi definitia »
spaniól (-lă), adj. – Care ține de Spania sau de locuitorii ei. It. spagnuolo. – Der. spaniolesc, adj. (spaniol); spaniolește, adv. (în spaniolă); spancă, s. f. (varietate de oi provenind din Spania), din rus. španka. Vezi definitia »
FENÓL s.m. Compus organic derivat din hidrocarburile aromatice; acid fenic. [< fr. phénol, cf. gr. phainein – a străluci]. Vezi definitia »