Definita cuvantului grădină
grădínă (grădíni), s. f. – Suprafață de teren arabil pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi. – Mr., megl. gărdină. Bg., sb. gradina (Cihac, II, 115; Meyer 119; DAR), cf. gard, și alb. gradinë. – Der. grădinar, s. m. (persoană care se ocupă de cultivarea unei grădini), cf. bg. gradinar (Conev 76), sb. gradinarĭ; grădinăreasă (var. grădinăriță), s. f. (femeie care se ocupă de cultivarea unei grădini; soție de grădinar); grădinăresc, adj. (de grădină); grădinări, vb. (a cultiva sau a îngriji grădini); grădinărie, s. f. (horticultură); grădinărit, s. n. (horticultură).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu grădină
BUTILÉNĂ, butilene, s. f. Butenă. – Din fr. boutilène. Vezi definitia »
PODITÚRĂ, podituri, s. f. (Rar) Podea, pardoseală. – Podi + suf. -tură. Vezi definitia »
limonadă, limonade s. f. informator, denunțător. Vezi definitia »
șúrlă, șúrle, s.f. (reg.) nisip sau sfărâmătură de tencuială cu care se freacă unele obiecte metalice, pentru a le curăța. Vezi definitia »
FRUCTIÉRĂ, fructiere, s. f. Vas în care se pun fructele pe masă. [Pr.: -ti-e-] – Fruct + suf. -ieră (după fr. fruitiére). Vezi definitia »