Definita cuvantului grămadă
grămádă (grămézi), s. f. – 1. s. f. – 1. Cantitate mare de obiecte strînse la un loc, morman. – 2. Cantitate, mulțime. – 3. (Mold., Bucov.) Comunitate, obște. – Mr., megl. grămadă. Sl. (bg., sb.) gramada (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 141; Berneker 345; DAR), cf. pol. gromada, mag. garmada, alb. germadha „ruine” (Meyer 119). Totuși, Lahovary 331 crede că este vorba de un cuvînt anterior indoeurop. – Der. (în)grămădi, vb. (a pune la un loc, a acumula, a aduna; a înghesui); îngrămădeală, s. f. (aglomerație, înghesuială).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu grămadă
VRĂCÍȚĂ, vrăcițe, s. f. (Înv. și arh.) Doftoroaie, vrăjitoare. – Vraci + suf. -iță. Vezi definitia »
PĂSERÚICĂ s. f. v. păsăruică. Vezi definitia »
chélnă (chélne), s. f. – 1. Lădița trăsurii. – 2. Partea de dinapoi a unor trăsuri. – Var. chilnă. Pol. kielnia (wozowa) „lădița trăsurii” (Cihac, II, 49). Circulă aproape numai în Mold. Vezi definitia »
șédă s.f. (înv.; în loc. adv.) în ședă = în subordine; sub supraveghere. Vezi definitia »
EXTRAVAGÁNȚĂ s.f. Purtare, ținută bizară, neobișnuită; ciudățenie, excentricitate. [< fr. extravagance]. Vezi definitia »