HURDUÍ, hurduiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A hurui. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »

spătuí, spătuiésc, vb. IV (reg.) a pune spate nou la o cămașă ruptă. Vezi definitia »

protecsuí, protecsuiésc, vb. IV (înv.) a proteja. Vezi definitia »

cărăzuí, cărăzuiésc, vb. IV (reg.) a așeza în rând parii viei; a alinia. Vezi definitia »

GÂTUÍ, gâtui, vb. IV. 1. Tranz. A strânge pe cineva de gât (și a-l omorî prin sufocare); a sugruma. 2. Refl. A se îngusta, a se micșora pe o anumită porțiune, într-o anumită zonă. – Gât + suf. -ui. Vezi definitia »