Definita cuvantului hală
hálă (hále), s. f. – 1. Uragan, furtună, vijelie. – 2. Groază, spaimă, teroare. – 3. Spirit rău. – 4. Monstru, fiară. – 5. (Pl.) Păsări de curte. Sl. (bg., sb.) hala (Conev 37 și 106; DAR). – Der. haliță, s. f. (femeie stricată); hăluit, adj. (damblagiu); hoală, s. f. (pasăre de pradă); holă, s. f. (Trans., cîine).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hală
ALBESCÉNȚĂ s. f. stare a ceea ce este alb. (< fr. albescence) Vezi definitia »
EPIPLÓCĂ s.f. (Ret.) Concatenație. [< fr. épiploque, cf. gr. epiploke]. Vezi definitia »
PROSECTÚRĂ, prosecturi, s. f. Clădire sau încăpere într-un spital în care se depun cadavrele și se efectuează autopsiile; morgă1. ♦ Încăpere în care se pregătesc piesele anatomice necesare cursului unui profesor la facultatea de medicină. – Din germ. Prosektur. Vezi definitia »
CONCUÍSTĂ s.f. v. conchistă. Vezi definitia »
pișulică s. f. sg. pipi, urină. Vezi definitia »