Definita cuvantului hălădui
hălăduí (-uésc, hălăduít), vb. – 1. (Înv.) A se refugia, a se adăposti. – 2. A scăpa, a se salva. – 3. A trăi, a locui, a sălășlui. – Var. (înv.) hălăstui. Mag. haladni „a merge în față” (DAR). – Der. hălăduință, s. f. (lăcaș).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hălădui
mățuí, mățuiésc, (reg.) a curăți de mațe. Vezi definitia »
părmăcuí, părmăcuiésc, vb. IV (înv.) a întări cu parmaci. Vezi definitia »
nălválelui adv. (reg.) în jos, cu coborâș repede; înaljos. Vezi definitia »
părgăluí, părgăluiésc, vb. IV (reg.; despre alimente) a prăji cu sau fără grăsime. Vezi definitia »
NESCÚI pron. g.-d. v. neștine. [Dicționar ortografic] Vezi definitia »