pișcurát¹, pișcurátă, adj. (reg.) 1. (despre firele de lână, de bumbac toarse) care nu are o grosime uniformă, tors neuniform, cu noduri. 2. (despre haine, țesături etc.) care este ros sau găurit ușor, ici și colo; care are goluri. 3. (despre grâu) care a rămas nedezvoltat, pipernicit; (despre boabe) sec, mic. Vezi definitia »

ATÂRNÁT, -Ă, atârnați, -te, adj. Care atârnă; (rar) aplecat spre pământ. – V. atârna. Vezi definitia »

CAȘERÁT s.n. (Poligr.) Operație de lipire pe un carton a unei hârtii de calitate superioară, a unei coli de celuloid etc. pentru a-i da un aspect mai frumos, folosită în special la legarea cărților; cașerare. [După fr. cacher]. Vezi definitia »

cabát, cabáturi, s.n. (reg. înv.) capot, manta. Vezi definitia »

PLEBEIÁT s. n. (Rar) Stare, calitate de plabeu (1). [Pr.: -be-iat] – Plebe + suf. -(i)at. Vezi definitia »