hîlt- Rădăcină expresivă, care redă zgomotul lichidului mișcat într-un recipient închis. Creație spontană. – Der. hîltîc, interj. (exprimă zgomotul lichidului); hîltîbîc, interj. (exprimă zgomotul unei căderi în apă); cf. bîldîbîc; hîltîcîi (var. hîltîci, hîltăcări), vb. (a mesteca, a agita un lichid); hîlțîna, vb. (a agita, a scutura), rezultat dintr-o încrucișare cu hîțîna; hîltiugă, s. f. (mîncare proastă), der. de la hîltîcîi ca hălăciugă de la hălăcăi (cf. pol. beltuga „amestec tulbure”). Vezi definitia »

AÍSTALALT pron. v. ISTALALT. – [DMLR] Vezi definitia »

BAZÁLT, bazalturi, s. n. Rocă vulcanică de culoare închisă, întrebuințată la construcții și la pavaje. – Din fr. basalte, lat. basaltes. Vezi definitia »

HALT interj. Stai! oprește! – Cuv. germ. Vezi definitia »

ADÚLT, -Ă, adulți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care a depășit vârsta adolescenței, care a ajuns la deplină dezvoltare. – Fr. adulte (lat. lit. adultus). Vezi definitia »