FALÍT, -Ă adj., s. m. (comerciant, industriaș, bancher) care se află în stare de faliment; bancrut. ◊ (fig.) (cel) care a suferit un eșec total; ruinat. (< it. fallito) Vezi definitia »

AZURÍT (‹ fr. {i}) s. n. Carbonat natural bazic de cupru, de culoare albastră, cu luciu sticlos, format prin alterarea și oxidarea minereurilor cuprifere. Apare asociat cu malachitul. Este utilizat ca piatră de ornament, iar sub formă de praf (albastru de munte) la fabricarea unor vopsele albastre și a unor fungicide. Vezi definitia »

țepocít, țepocítă, țepocíți, țepocíte, adj. (reg.) arțăgos, rău. Vezi definitia »

POICHILOCÍT s.n. Globulă roșie cu aspect de obicei piriform, care apare în unele anemii. [Pron. po-i-. / < fr. poïkilocyte, cf. gr. poikilos – variat, kytos – celulă]. Vezi definitia »

BLEGÍT, -Ă, blegiți, -te, adj. Bleg (2). – V. blegi. Vezi definitia »