Definita cuvantului haubiță
haubíță (haubíțe), s. f. – Piuliță, mojar. Pol. haubice, din germ. Hubitze (DAR). Sec. XVII, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu haubiță
EFICIÉNȚĂ s.f. Faptul de a fi eficient; eficacitate. [< fr. efficience, lat. efficientia]. Vezi definitia »
VISCOGRÁMĂ s. f. monogramă pentru determinarea pe cale gafică a viscozității unui ulei la o anumită temperatură. (< fr. viscogramme) Vezi definitia »
CONCESÍVĂ s. f. v. concesiv [în DN]. Vezi definitia »
stâmpétă, stâmpéte, s.f. (înv.) furtună. Vezi definitia »
MOLECÚLĂ, molecule, s. f. Cea mai mică parte dintr-o substanță care mai păstrează compoziția procentuală și toate proprietățile chimice ale acelei substanțe *Moleculă-gram = cantitate dintr-o substanță a cărei greutate în grame este egală cu greutatea ei moleculară; mol1. – Din fr. molécule Vezi definitia »