SÁBUȘ s. n. v. sabaș. Vezi definitia »

ACRÍȘ s. n. (Reg.) Zer înăcrit, jintiță etc. întrebuințate la înăcrirea mâncării. – Acru² + suf. -iș. Vezi definitia »

ABRÁȘ, -Ă, abrași, -e, adj. 1. (Reg.; despre cai) Nărăvaș; (despre oameni) rău, violent. 2. (Despre acțiunile omului) fără nici un rezultat; neizbutit, nereușit. ◊ Expr. A ieși abraș = a nu izbuti. [Var.: iabráș, -ă] – Din tc. abraș. Vezi definitia »

pichetáș, pichetáși, s.m. (înv.) grănicer de la un pichet. Vezi definitia »

lăpúș (lăpúși), s. m. – Brusture (Telekia speciosa). – Mr. lîpuș, megl. lăpu(ș). Sl., cf. bg. lopuš, rus. lepucha (DAR), alb. ljapuš, mag. lapu, de unde dubletul lapuc, s. m. (brusture). După P. Papahagi, Analele Acad. Rom., XXIX, 128 și REW 4903, din lat. lappa, cf. împotrivă Graur, BL, V, 103. – Der. lăpușnic, s. m. (plantă nedeterminată); lăptuc, s. m. (brusture), prin încrucișare cu lăptucă. Vezi definitia »