Definita cuvantului hîlbe
hîlbe s. f. pl. – (Trans., Bucov.) Lături, zoaie. Origine expresivă, ca în rădăcina bîlb-. – Der. hîlbări, vb. (a se bălăci); hîlboană, s. f. (vîrtej), cf. bulboană; var. hîlboacă, cf. bolboacă și slov. chlboky, din sl. glǫbŭkŭ „profund”, de unde provin și toponimele Glîmbocata, Hliboca, Hîlboca, etc.; hîlbărie, s. f. (poțiune, leac), cuvînt rar, folosit de Rebreanu.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hîlbe
Podoabe Vezi definitia »
a-l striga pe Bebe / pe Iorgu expr. (adol.) a vomita. Vezi definitia »
POMBÉ s.n. Rachiu de banane. [< fr. pombé]. Vezi definitia »
CANÁBE s.f.pl. Locuințe civile grupate la marginea lagărelor militare romane. [< lat. canabae – colibe]. Vezi definitia »
ÚRBE s.f. (Liv.; fam.) Oraș. [< lat. urbs]. Vezi definitia »