Definita cuvantului hinteu
hintéu (hintéie), s. n. – 1. Caleașcă, trăsură. – 2. (Pl.) Unelte, scule, instrumente. – Var. hintău, hîltei, hentei, hăitei. Mag. hintó (Cihac, II, 506; Gáldi, Dict., 135), cf. tc., slov. hintov, sb., cr. intov. – Din același cuvînt mag., cf. hintálni „a legăna”, vine hinteț, s. n. (Trans., leagăn, scrînciob).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hinteu
MACRAMÉU s.n. Lucrătură de mână făcută din fire textile groase, care din împletitură formează diferite desene. [Var. macrame – nod]. Vezi definitia »
AMILACÉU, -ÉE adj. de natura amidonului. (< fr. amylacé) Vezi definitia »
SETACÉU, -ÉE adj. (Bot.; despre unele organe) Acoperit cu peri țepoși, rigizi. [< fr. sétacé, cf. lat. seta – păr aspru]. Vezi definitia »
SERICÉU, -ÉE adj. asemănător cu mătasea, mătăsos. ◊ (bot.; despre unele organe) acoperit cu peri mătăsoși și moi. (< lat. sericeus) Vezi definitia »
Dumnezeu este judecator Vezi definitia »