șiréglă, șirégle, s.f. (reg.) 1. partea de dinapoi a căruței sau carului; codârlă. 2. loitră. 3. grătar pentru nutreț fixat deasupra ieslei, la peretele grajdului. 4. (în forma: șiriglă) deschizătură în peretele grajdului, prin care se dă nutreț vitelor. 5. împletitură de nuiele, în formă de ladă, fixată pe sanie, în care se transportă nutrețul. 6. targă folosită la transportarea pământului, a minereului aurifer etc. 7. năsălie. 8. roabă de transport. 9. capră de lemn pentru transportarea plugului. Vezi definitia »

nebuníță, nebuníțe, s.f. (reg.) măselariță, nebunariță, nebunare. Vezi definitia »

ELEGÁNȚĂ s.f. Distincție, grație în atitudini, în maniere; rafinament, gust, distincție în felul de a se îmbrăca, în croiala hainelor. ♦ Distincție în limbaj, în stil etc. [Cf. fr. élégance, lat. elegantia]. Vezi definitia »

VÚLVĂ s.f. (Anat.) Partea externă a organului genital feminin. [< fr. vulve, lat. vulva]. Vezi definitia »

strúdiniță, strúdinițe, s.f. (pop.) inflamare a mucoasei cavității bucale; stomatită. Vezi definitia »