Definita cuvantului hrăbor
hrăbór (hrăboáră), adj. – Viteaz, curajos, brav. – Var. hrabor. Sl. chrabŭrŭ (Philippide, Principii, 38; DAR). Sec. XVII, înv. – Der. hrăbori, vb. refl. (a-și da curaj, a se însufleți); hrăborie (var. hărborie), s. f. (vitejie, bravură), înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hrăbor
ZECIUITÓR, zeciuitóri, s. m. Dijmuitor; persoană însărcinată cu strângerea dijmei. (din zeciui) Vezi definitia »
MULTIȘÓR, -OÁRĂ, multișori, -oare, adj., adv. Diminutiv al lui mult; destul de mult, cam mult; multicel. ◊ De multișor = a) care datează, există de mult timp; vechi; b) de o vreme destul de îndelungată. – Mult + suf. -ișor. Vezi definitia »
MINERALIZATÓR, -OÁRE I. adj. care preface un metal în mineral, combinându-se cu el; mineralizant. II. s.n. substanță care favorizează formarea sau cristalizarea unor minerale. (< fr. minéralisateur) Vezi definitia »
VESELITÓR, -OÁRE, veselitori, -oare, adj. (Pop.) Înveselitor. – Veseli + suf. -tor. Vezi definitia »
VULCANIZÁTOR, -OÁRE, vulcanizatori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la vulcanizarea cauciucului. – Vulcaniza + suf. -tor. Vezi definitia »