Definita cuvantului hropot
hrópot (hrópote), s. n. – (Trans.) Gîfîit, respirație grea. Creație expresivă, cf. horcăi și tropot, ropot, ca și sb. hropiti „a gîfîi”. – Der. hropoti, vb. (a gîfîi). Din. sl., după Miklosich, Slaw. Elem., 51, Cihac, II, 143 și Scriban.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hropot
pirót, piróte, s.n. (reg.) trudă, oboseală; suferință, necaz. Vezi definitia »
BERTHELOT [bertló], Marcelin Pierre Eugène (1827-1907), chimist francez. Prof. univ. la Paris. Cercetări în domeniul chimiei organice de sinteză, al termochimiei, al echilibrelor chimice și al istoriei chimiei. A inventat bomba calorimetrică. M. de onoare al Acad. Române (1906). Vezi definitia »
CAPÓT2 s. n. lovitură la jocul de cărți, dată de un jucător care nu face nici o levată. (< fr. capot) Vezi definitia »
FOT, foți, s. m. Unitate de măsură a iluminării, reprezentând iluminarea unei suprafețe de un centimetru pătrat care primește fluxul de un lumen repartizat uniform. – Din fr. phot. Vezi definitia »
atót- Dat. (înv.) al adj. pron. tot. Intră ca element de compunere într-o serie de termeni care indică atribute ale lui Dumnezeu, ale naturii sau ale altor entelehii; numai în mod umoristic se poate aplica persoanelor. Corespunde lat. omni-, sp. todo-. Cel de al doilea element poate fi puternic, răbdător, știutor, văzător etc. Vezi definitia »