Definita cuvantului hulă
húlă (húle), s. f. – 1. Calomnie, ponegrire. – 2. Blasfemie, ocară. – 3. (Adj.) Mizerabil. Sl. chula (Miklosich, Slaw. Elem., 51; Cihac, II, 144; DAR; Conev 101), cf. bg. hul, sb., slov. hula, rus. chula. – Der. hulnic, adj. (înv., defăimător); huli, vb. (a calomnia, a ponegri; a blasfemia; a disprețui), din sl. chuliti; hulitură, s. f. (înv., defăimare; înv., persecutare); hulenie, s. f. (înv., blasfemie); hulitor, adj. (calomniator); huligan, s. m. (om zdravăn, golan, derbedeu), primul sens prin confuzie cu găligan iar al doilea, împrumutat cu cuvîntul, din rus. chuligan; huliganism, s. n. (tulburare a ordinii și moralei publice).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hulă
OLEFÍNĂ s. f. alchenă. (< fr. oléfine) Vezi definitia »
MESALÍNĂ, mesaline, s. f. (Livr.) Femeie desfrânată. – Din fr. messaline. Vezi definitia »
SALPINGÍTĂ s.f. Inflamație a trompelor uterine. [< fr. salpingite, cf. gr. salpinx – trompă]. Vezi definitia »
TÓGĂ, togi, s. f. Mantie largă și lungă, fără mâneci, pe care o purtau romanii peste tunică, înfășurată pe corp, pornind de la umărul stâng și lăsând descoperit brațul și umărul drept. – Din lat. toga. Vezi definitia »
învălătucitúră s.f. (înv.) încâlceală, încurcătură. Vezi definitia »