Definita cuvantului hulă
húlă (húle), s. f. – 1. Calomnie, ponegrire. – 2. Blasfemie, ocară. – 3. (Adj.) Mizerabil. Sl. chula (Miklosich, Slaw. Elem., 51; Cihac, II, 144; DAR; Conev 101), cf. bg. hul, sb., slov. hula, rus. chula. – Der. hulnic, adj. (înv., defăimător); huli, vb. (a calomnia, a ponegri; a blasfemia; a disprețui), din sl. chuliti; hulitură, s. f. (înv., defăimare; înv., persecutare); hulenie, s. f. (înv., blasfemie); hulitor, adj. (calomniator); huligan, s. m. (om zdravăn, golan, derbedeu), primul sens prin confuzie cu găligan iar al doilea, împrumutat cu cuvîntul, din rus. chuligan; huliganism, s. n. (tulburare a ordinii și moralei publice).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hulă
batóză (batóze), s. f. – 1. Treierătoare mecanică. – 2. În argou, femeie grăsană. Fr. batteuse. Vezi definitia »
séceră (-ri), s. f. – 1. Unealtă agricolă manuală pentru recoltat cereale. – 2. Seceriș, recoltă. – 3. Timpul recoltei. – 4. Semilună, lună în creștere. – Var. secere. – Mr. seațire, megl. sęțări. Lat. sĭcĭlis (Pușcariu 1573; REW 7900), cf. ven. sezola. – Der. secera, vb. (a tăia cu secera, a cosi; a anihila, a devasta; a trage cu arma automată; a recolta, a culege; a ucide, a elimina, a suprima); secerător, s. m. (om care seceră); secerătoare, s. f. (mașină de secerat); secerătură, s. f. (recoltă, secerat); secerar, s. m. (august); seceriș, s. n. (recoltare, secerat); secerea, s. f. (plantă, Gladiolus imbricatus); secerăciune, s. f. (înv., secerat); secerue, s. f. (Banat, plantă). Vezi definitia »
DISARTRÓZĂ s.f. (Med.) Mobilitate anormală a unei articulații. [< fr. dysarthrose, cf. gr. dys – greu, arthrosis – articulație]. Vezi definitia »
MORÚLĂ s. f. primul stadiu în dezvoltarea unui embrion, cu aspect de mură. (< fr., lat. morula) Vezi definitia »
INSULTĂ s. f. jignire, ofensă, injurie. (< fr. insulte) Vezi definitia »