Definita cuvantului hulă
húlă (húle), s. f. – (Munt., Trans.) Surpare, desprindere. Mag. hulla (DAR). – Der. hului, vb. refl. (a se supra, a se nărui), din mag. hullani (DAR; Gáldi, Dict., 137).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hulă
COFEÍNĂ s.f. Cafeină. [Pron. -fe-i-. / < germ. Koffein]. Vezi definitia »
RÓZĂ s. f. 1. trandafir. ♦ a sta pe ĕ = a se găsi într-o situație favorabilă. ♦ ă vânturilor = cerc, cu direcțiile punctelor cardinale și gradațiile lor intermediare. 2. (herald.) stilizarea florii de măceș cu cinci petale în jurul unui bumb central (stigmat) și cinci sepale ascuțite între petale. 3. gen special de șlefuire care se dă diamantului. (< fr. rose, lat., it. rosa, germ. Rose) Vezi definitia »
TRONCATÚRĂ s.f. Înlocuire într-un cristal a unei muchii cu o fațetă. [< fr. troncature]. Vezi definitia »
BOSELÚRĂ s.f. Ansamblu de bose (1) pe suprafața unui organ. [< fr. bosselure]. Vezi definitia »
CARDIOPTÓZĂ s. f. deplasare în jos a inimii. (< fr. cardioptose) Vezi definitia »