Definita cuvantului iapă
iápă (iépe), s. f. – 1. Femela calului. – 2. Tălpig, la războiul de țesut. – 3. Suport pe care se trage plugul, cînd nu este folosit la arat. – 4.Grindă mică. – Mr., megl. iapă, istr. iope. Lat. equa (Pușcariu 755; Candrea-Dens., 795; REW 2883; DAR), cf. sard. ebba, prov. ego, cat., port. egua, sp. yegua. Pentru sensurile secundare, cf. cobilă. – Der. iepar, s. m. (paznic de iepe); iepilă, s. f. (manetă, levier); pare traducere a sl. kobila (Pușcariu, Dacor., VII, 468); iepesc, adj. (de iapă); iepaș, s. m. (poreclă dată de moldoveni soldaților polonezi ai lui Sobieski, care le furau caii), cf. Iorga, R. istorică, V, 266.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iapă
DORMÉZĂ s. f. canapea fără spetează, pe care se poate dormi. (< fr. dormeuse) Vezi definitia »
otávă (-ắvi), s. f. – 1. Fîn cosit toamna, a doua iarbă. – 2. Al doilea cosit al ierbii. Bg., sb., cr., slov., ceh., rus. otava, pol. otawa (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 233; Conev 68; Vasmer, II, 289). – Der. otăvi, vb. (a cosi pășunea pentru a doua oară; a reveni); otăviște, s. f. (pășune de toamnă). Vezi definitia »
DIALDEHÍDĂ s.f. Combinație chimică având în moleculă două grupări aldehidice. [Pron. di-al-. / < fr. dialdéhyde]. Vezi definitia »
SUBGRÍNDĂ, subgrinzi, s. f. Grindă de lemn, de lungime relativ mică, așezată sub o grindă principală a unei construcții, în dreptul unui reazem, pentru a asigura construcției o rezistență mai mare. – Sub1- + grindă. Vezi definitia »
șúflă1, șúfle, s.f. (reg.) 1. lopată. 2. căuș (pentru făină). 3. unitate de măsură pentru făină. Vezi definitia »