Definita cuvantului iar
iár adv. – 1. Altă dată, din nou. – 2. La fel, de asemenea. – 3. (Conj.) Și, pe de altă parte. – 4. (Conj., înv.) Totuși, în ciuda. – 5. (Conj.) Dar, însă. – Var. iară, ar(ă). Mr. iar(ă), megl. ară. Pare să provină dintr-un lat. *era (Schuchardt, ZRPh., XV, 240; G. Paris, Rom., XX, 333; Meyer-Lübke, Rom. Gramm., III, 495; Pușcariu 756; REW 2886; DAR; Pascu, I, 102), cf. engad. eir, prov. er(a), v. gal. ar, cu același sens; cf. și ngr. ἄρα, ἔρα. – Der. iarăși, adv. (altă dată), cu -și, ca cineși, totuși.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iar
KALA-AZÁR s.n. (cuv. hindi boală neagră < hindi kālā = negru + persan āzār = boală) [etim. MW, TLF] Vezi definitia »
COLUMBÁR s.n. (Arheol.) Monument funerar cu nișe în care se păstrează cenușa morților. [Var. columbariu s.n. / < lat., fr. columbarium]. Vezi definitia »
POSTREVOLUȚIONÁR, -Ă, postrevoluționari, -e, adj. Care urmează după o revoluție. [Pr.: -ți-o-] – Post1- + revoluționar. Vezi definitia »
FUNCIÁR, -Ă adj. 1. Care se referă la proprietatea particulară asupra pământului sau la averi imobiliare. 2. Care caracterizează natura cuiva, care formează fondul; temeinic, solid. [Pron. -ci-ar. / < fr. foncier]. Vezi definitia »
PRIMIPILÁR s. m. (la romani) centurion care comanda prima centurie a unei cohorte. (< lat. primipilaris, fr. primipilaire) Vezi definitia »