MÉJDINĂ, mejdine, s. f. (Reg.) Hat, răzor, hotar (între două ogoare, proprietăți); mejdă. – Din bg. meždina. Vezi definitia »

grúbă (-be), s. f. – 1. Grămadă, puzderie. – 2. Carte de joc de zece puncte. Origine necunoscută. Cuvînt argotic. Vezi definitia »

GUTIÉRĂ s.f. 1. (Mar.) Piesă longitudinală așezată la marginea bordajului punții. 2. Aparat folosit în chirurgie pentru susținerea unui membru fracturat. [Pron. -ti-e-. / < fr. gouttière]. Vezi definitia »

RÁȚCĂ, rațce, adj., s. f. 1. Adj., s. f. (Oaie) din rasa țurcană, cu coarnele răsucite în formă de tirbușon, orientate lateral și înapoi. 2. S. f. Lână neomogenă, de calitate inferioară, produsă de aceste oi. – Din scr., magh. racka. Vezi definitia »

plóștină, plóștine, s.f. (reg.) 1. teren umed și mocirlos; mlaștină. 2. izlaz, pășune (lângă o apă). 3. mămăligă moale. Vezi definitia »