Definita cuvantului împîndura
împîndurá (-r, át), vb. – A împrăștia, a răspîndi a întinde. – Var. impîndăra, împăndra. Origine incertă. După Laurian, din lat. *impendulo, de la impendĕre „a folosi”. Pentru Tiktin (și Scriban), în legătură cu răspîndi, dar der. este neclară. DAR crede că este vorba de o var. de la împăna, pe baza unui lat. *„impinnulāre”, ca disimulare nn › nd; și Densusianu, GS, V, 173, propune un lat. *impandulāre, de la pandĕre „a extinde”. Nici una din aceste explicații nu pare convingătoare. Cuvîntul este rar, în Munt.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu împîndura
înșinurá vb. I (reg.) a pune șnur sau găitan, a împodobi cu șnur sau găitan. Vezi definitia »
MASORÁ s. f. exegeză a textului ebraic al Bibliei efectuată de masoreți în sec. VI-X după Christos. (< fr. massorah) Vezi definitia »
KILOMETRÁ vb. tr. a marca cu borne kilometrice distanțele de-a lungul unui drum. (< fr. kilométrer) Vezi definitia »
SUGERÁ vb. tr. a face să se ivească în mintea cuiva o idee, un gând. (< fr. suggérer, lat. suggerere) Vezi definitia »
ZĂGARÁ, zăgarále, s. f. (Var.) Zagara. Vezi definitia »