Definita cuvantului împlînta
împlîntá (împlântát, împlântát), vb. – 1. A planta, a pune în pămînt o plantă. – 2. A așeza, a fixa. – 3. A înfige, a vîrî. – Mr. (m)plîntu, megl. plăntu, plăntari. Lat. plantāre (Pușcariu 790; Candrea-Dens., 1411; DAR), cf. it. piantare, fr. planter, sp. plantar, port. prantar. Cf. plîntă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu împlînta
SUPORTÁ vb. tr. 1. a îndura, a suferi, a răbda. ◊ a da voie, a permite, a tolera. 2. a sprijini, a susține o greutate. ◊ a avea (sau a lua) în sarcina sa (obligații bănești). (< fr. supporter, lat. supportare) Vezi definitia »
ETICHETÁ, etichetez, vb. I. Tranz. 1. A aplica o etichetă pe un obiect. 2. Fig. A califica pe cineva sau ceva așa cum se cuvine sau cum crede că se cuvine. – Din fr. étiqueter. Vezi definitia »
suferinta , chin , tortură Vezi definitia »
REFRACTÁ vb. I. refl. (Despre unde, raze de lumină) A se frânge, a devia; a suferi fenomenul refracției. [P.i. 3,6 refráctă, -tează. / < fr. réfracter]. Vezi definitia »
Cucta lu' Nini. Vezi definitia »