Definita cuvantului împresura
împresurá (împresór, împresurát), vb. – 1. A apăsa, a face presiune. – 2. A copleși, a împovăra, a strînge cu ușa. – 3. A sufoca. – 4. A asedia, a încercui. – 5. A invada, a ocupa. – 6. A asupri, a umili. Probabil din lat. pressus „greutate, apăsare”, al cărui rezultat rom., *pres, nu s-a păstrat. De la pl. său, *presuri, s-a putut forma împresura, ca de la gînduri, îngîndura, sau de la fumuri, înfumura. După Cipariu, Gram., I, 140 (urmat de Pușcariu 792 și DAR), din lat. pressura „apăsare”, prin intermediul unui der. *pressurāre; după Candrea-Dens., 825, din lat. pressōrium, prin intermediul unui der. *impressoriāre; după Koerting 4789, din lat. *impressulāre. – Der. împresurător, adj. (grabnic, presant); împresurătură, s. f. (înv., asuprire; împilare); despresura, vb. (a ridica asediul; a desprinde; a face să înceteze presiunea).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu împresura
valorá (a ~) vb., ind. prez. 3 valoreáză Vezi definitia »
PERFORÁ vb. I. tr. a găuri, a străpunge. ◊ (fig.) a pătrunde. II. refl. (med.; despre organe, țesuturi) a căpăta un orificiu în urma unui proces patologic. (< fr. perforer) Vezi definitia »
ÎNSURÁ, însór, vb. I. Refl. și tranz. fact. (Despre bărbați) A (se) căsători. – Probabil lat. *inuxorare (< uxor „soție”). Vezi definitia »
ADORÁ, adór, vb. I. Tranz. 1. A iubi în cel mai înalt grad, fără limită, a avea un cult pentru cineva sau ceva. 2. A slăvi (o divinitate); a venera, a diviniza, a cinsti. – Din fr. adorer, lat. adorare. Vezi definitia »
ADORÁ vb. I. tr. 1. A iubi foarte mult, fără limite. 2. A slăvi, a diviniza; a venera (o divinitate). [< fr. adorer, cf. it., lat. adorare]. Vezi definitia »