tabulhaná (-ále), s. f. – Fanfară de muzică orientală. – Var. tabulhanea, da(b)ulhan(e)a. Tc. tab(i)lhane, dab(i)lhane (Șeineanu, II, 115, REW 8513), cf. sb. dambulhana, din arab. tabl › tc. daul (› daul, s. n., înv., fanfară; daulgiu, s. m., înv., muzicant). – Der. tabulhanagiu, s. m. (muzicant). Vezi definitia »

BOGORODICINA, s.f. Termen bisericesc de origine slavonă: 1. „[a] Născătoarei de Dumnezeu”. De obicei se referă la Troparele (cântări scurte de slăvire și laudă) pentru Născătoarea de Dumnezeu, rânduite la Utrenie și Vecernie și la Canoanele sărbătorilor, pentru fiecare zi a săptămânii. Acestea se cântă pe cele opt glasuri bisericești. 2. Se poate referi și la mirida Născătoarei de Dumnezeu (părticică de prescură) așezată pe Sfântul Disc, la Slujba Proscomidiei (premergătoare Sfintei Liturghii). Sursă: Ene și Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Edit. Diecezană, Caransebeș, 2001, p. 66. Vezi definitia »

IPECACUÁNA s. f. plantă din America de Sud, cu rădăcină folosită ca expectorant și vomitiv; ipeca. (< fr. ipécacuana) Vezi definitia »

CAPONÁ, caponez, vb. I. Tranz. A prinde ancora de capon. – Din fr. caponner. Vezi definitia »

înspliná pers. 3 sg. însplineáză, vb. I (reg.) 1. (refl.; despre vite) a se îmbolnăvi de splină, a căpăta boală de splină; a dălăpi. 2. (refl.; fig.) a face avere, stare, cheag; a se îmbogăți. Vezi definitia »