CÚVĂ s. f. 1. recipient de forme și dimensiuni variate, în operații tehnice sau de laborator. 2. partea superioară a unui furnal. 3. șant de fier sau de beton în care se instalau piesele de artilerie. (< fr. cuve) Vezi definitia »

STIPÉLĂ, stipele, s. f. Fiecare dintre cele două frunzișoare situate la baza pețiolului sau a limbului frunzelor, care protejează mugurii axiali. – Din fr. stipelle. Vezi definitia »

AMBUȘÚRĂ s.f. Parte a unui instrument muzical de suflat prin care se suflă cu gura; muștiuc. [< fr. embouchure]. Vezi definitia »

CONTRAHERMÍNĂ s. f. (herald.) blană la steme, reprezentând printr-un fond negru presărat cu codițe albe inversul herminei (2). (< fr. contre-hermine) Vezi definitia »

chitră, chitre s. f. persoană de vază. Vezi definitia »