Definita cuvantului înota
înotá (-t, -at), vb. – 1. A se mișca ritmic pentru a pluti și înainta în apă. – 2. A pluti. – 3. A avea ceva din abundență. – 4. A fi cufundat într-un lichid. – 5. A vîsli, a naviga. – Var. înnota, (înv.) nota. – Mr. (a)not, (a)notare. Lat. *notāre în loc de natare (Diez, I, 291; Densusianu, Hlr., 89; Pușcariu 868; Candrea-Dens., 1263; REW 4443; DAR; Rosetti, I, 159), cf. alb. notoń (Meyer 311; Philippide, II, 648), it. nuotare, prov. nodar, v. fr. noer (it. natare, prov., cat., sp., port. nadar provin direct din clasicul natare). Pentru schimbarea a › o din latină și justificarea ei indoeurop., cf. Skok, Arch. Rom., III, 130. Ultimul sens este înv. Der. înot, adv. (înotînd), postverbal de la var. înv.; înot, s. n. (natație); înotător, adj. (care înoată); înotătoare, s. f. (aripioară a peștilor; colac de înotat); notăriță, s. f. (pasăre acvatică, Phalaropus hiperboreus); notătoare, s. f. (plantă acvatică, Potamogeton natans).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu înota
DEZINFECTÁ vb. I. tr. A distruge microorganismele animale și vegetale producătoare de boli. [Cf. fr. désinfecter]. Vezi definitia »
TRACTÁ vb. I. tr. A exercita o forță de tracțiune asupra unui vehicul; a trage. [P.i. -tez. / < tractat, după fr. traction, tractoire < lat. tractio < trahere – a trage]. Vezi definitia »
DESHIDRATÁ vb. I. tr., refl. A (se) produce o deshidratare; a elimina (total sau parțial) apa dintr-un material sau dintr-un organism. [< fr. déshydrater]. Vezi definitia »
MACHETÁ vb. I. tr. A concepe și executa o machetă. [Cf. it. macchettare]. Vezi definitia »
BREVETÁ vb. tr. a acorda un brevet; a patenta. (< fr. breveter) Vezi definitia »