BURLÁN, burlane, s. n. 1. Tub de tinichea prin care se scurge apa din streșini; uluc. ♦ Jgheab prin care se scurge apa dintr-un izvor, dintr-o cișmea etc. 2. Tub cilindric de tinichea sau de olane, prin care trece fumul din sobă în coș; urloi. 3. Tub de beton, de fontă etc. din care se fac canaluri, utilaje pentru exploatarea minieră etc. – Comp. tc. buru „țeavă”. Vezi definitia »

TARÁN s. n. armă la popoarele antice pentru dărâmarea cetăților asediate, dintr-un trunchi de copac lung și gros, prevăzut la un capăt cu un vârf greu de metal. (< fr. taranche) Vezi definitia »

PLAISANCIÁN s.n. (Geol.) Etaj inferior al pliocenului. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. ple-zan-ci-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. plaisancien]. Vezi definitia »

PERUÁN, -Ă, peruani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Perú-lui sau care este originară de acolo; peruvian. 2. Adj. Care aparține Perului sau peruanilor (1), privitor la Peru sau la peruani; originar, provenit din Peru; peruvian. [Pr.: -ru-an] – Perú (n. pr.) + suf. -an. Cf. sp. peruano. Vezi definitia »

ZĂGÁN, zăgani, s. m. (Ornit.) Vultur-bărbos. – Din tc. zagan, ngr. zagánis. Vezi definitia »