Definita cuvantului înțina
înținá (înținéz, át), vb. – 1. A tăia incomplet trunchiul unui copac, pentru a-l putea doborî apoi cu ușurință. – 2. A lăsa un obiect în echilibru instabil, micșorîndu-i baza sau punctul de sprijin. Lat. tenŭāre (Tiktin; Candrea-Dens., 876; REW 8654; DAR; Rosetti, I, 168). Conjugarea este înv., actualmente se folosește mai ales part. cu funcție adj.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu înțina
AUTOILUZIONÁ, autoiluzionez, vb. I. Refl. A-și face singur iluzii. [Pr.: a-u-to-i-lu-zi-o-] – Auto1- + iluziona. Vezi definitia »
PERFECȚIONÁ, perfecționez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) îmbunătăți calitativ, ♦ A face să acumuleze sau a acumula (prin studii sistematice) cunoștințe temeinice (și noi) într-un anumit domeniu. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. perfectionner. Vezi definitia »
împăna, împănez v. t. (intl.) a lovi, a străpunge, a spinteca (pe cineva) cu cuțitul. Vezi definitia »
ÎMPREUNÁ, împreunez, vb. I.1. Tranz. și refl. A (se) aduna la un loc; a (se) uni, a (se) îmbina. ♦ Tranz. (Rar) A întruni, a cumula. 2. Refl. recipr. și tranz. fact. A săvârși sau a face să săvârșească actul sexual; a (se) împerechea. [Pr.: -pre-u-. Prez. ind. și: (reg.) împreún] – Din împreună. Vezi definitia »
DEETANÁ vb. I. v. deetaniza. Vezi definitia »