PISCI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) pește”, „piscicol”. [< it. pisci-, cf. lat. piscis]. Vezi definitia »

sbătucí (-tésc, -ít), vb. – A călca cu picioarele. De la bătuci, cu s- expresiv. Vezi definitia »

SCÂNCÍ, scâncesc, vb. IV. Intranz. și refl. A plânge înăbușit, slab și întretăiat. ♦ intranz. (Despre animale) A se văita, a geme; (despre câini) a scheuna. – Din sl. skyčati. Vezi definitia »

SURGÚCI, (1) surguciuri, s. n., (2) surguci, s. m. 1. S. n. Panaș din pene (de struț) împodobit cu pene scumpe, purtat la turban sau la ișlic de sultani, de înalți demnitari turci sau de unii domni români. 2. S. m. Plantă erbacee cu frunzele divizate în numeroase segmente liniare și cu florile albăstrui-violete, roz, albe sau pestrițe, cultivată ca plantă ornamentală (Consolida ajacis). – Din tc. sorguç. Vezi definitia »

pieucí, pieucésc, vb. IV refl. (reg.; despre oameni) a slăbi; a se urâți, a se poci. Vezi definitia »